Protestul Diasporei din 10 August – Un Moment Bun de Reflecție

Articol scris de: Alexandra și Ioana.

A veni în Piața Victoriei pe 10 august este o opțiune de implicare a diasporei. Însă nu ar trebui să fie singura și nici să fie considerată neapărat cea mai valoroasă. Acest protest trebuie urmat de pași concreți pentru următoarele alegeri, de solidaritate constantă între cetățeni din diaspora și din țară, de asumarea responsabilității individuale de a trăi corect și cinstit, fie că trăim în România sau în străinătate.  

Sunt anumite lucruri legate de acest protest care ne plac și în care vedem valoarea adăugată a unei astfel de inițiative: faptul că Declic a invitat oamenii din comunitatea lor, care locuiesc în străinătate și vin la protest să participe și la dezbateri și discuții, faptul că USR și-a dat seama de nevoia asta și a inițiat ceva asemănător, faptul că inițiative ca Rezist Zürich au cristalizat obiectivele protestului printr-o enumerare de cerințe concrete, faptul că vin oameni din toate categoriile sociale care s-au regăsit fie în mesajul inițial al protestului, fie în evenimentele din ultimele săptămâni, pornind de la “Muie PSD” și terminând cu mahalaua jignită de Alina Mungiu-Pippidi. Ne-am fi dorit ca toate lucrurile astea să se fi întâmplat mai devreme și într-un mod mai vizibil pentru că poate asta ar fi făcut și mai mulți dintre noi să se regăsească în inițiativa inițială de a organiza acest protest.  

Organizarea  

Un important punct ce a adus scepticism în cadrul discuțiilor între membrii Diasporei Civice Berlin a fost în general o anumită lipsă de transparență cu privire la organizatori. Diaspora în totalitatea ei nu putea înscrie și coordona un protest la București, ceea ce ridică întrebări legate de cine a făcut asta și mai ales de ce. Nu a fost convingător faptul că protestul a fost preluat și coordonat de PACT – ce protest organic al societății civile e organizat, până una alta, de un partid? Oricare ar fi el. Apariția domnului Cioacă împreună cu nou înființata Federație a Românilor de Pretutindeni a ridicat iarăși niște semne de întrebare semnificative.  

Organizații care se trag din mișcarea #Rezist, pe care le considerăm de încredere, s-au alăturat mai târziu inițiativei, iar mesajele lor au ajuns la noi mai ales în ultimele săptămâni. Doar în ultimele două zile s-a răspândit mesajul că protestul nu are organizatori, ceea ce îl aduce mult mai aproape de o exprimare naturală a cetățenilor și îl face mult mai credibil. Faptul că societatea civilă, mai mult sau mai puțin organizată, a preluat frâiele protestului diasporei de la București, împreună cu cei ce au anunțat proteste de solidaritate în țară și diaspora, ilustrează din nou energia civică reală a societății civile românești, nevoia de unitate între diferite inițiative și faptul că eforturile rezonează cu un public larg.   

Cerințele

Ceea ce are nevoie protestul din 10 august este un mesaj clar, coerent și niște cerințe precise. Mesaje precum “Jos Guvernul”, “Jos PSD”, “Dragnea, închide granițele că venim 3 milioane” nu mai sunt suficiente. Dacă vrem să evoluăm democratic trebuie să ne gândim concret la ce vrem și nu vrem de la reprezentanții noștri. Spre exemplu, printre aceste cerințe se numără blocarea modificării Legilor Justiției, demisia Guvernului pe criterii de incompetență, menținerea parcursului pro-european al României, elaborarea de măsuri care să atenueze efectele negative ale migrației în masă din România și măsuri de reprezentativitate adecvată a diasporei. Aceste cerințe au fost formulate în mod divers de grupuri diferite, precum se vede aici și aici.   

Protestul și participanții acestuia trebuie să formuleze clar aceste obiective (chiar dacă adresează doar o parte din nevoile de schimbare din România), iar apoi, după acest protest, să folosească orice resurse de care dispun pentru a  împinge aceste cerințe mai departe (pe agenda reprezentaților lor, în discursul social sau politic, etc.), zi cu zi. Aceste eforturi, care nu sunt la fel de vizibile și mediatizate precum protestul din 10 august, sunt cele care aduc valoare mai mare pe termen lung. Protestul a fost și va rămâne un instrument major în orice mișcare ce dorește să aducă schimbare socială. Credem însă că trebuie folosit la momentul potrivit, în modul potrivit, să fie integrat într-o strategie de lungă durată a mișcării și să fie susținut constant de implicare și responsabilitate civică.

Rolul și poziția diasporei

Un alt punct cheie în acest eveniment este poziționarea diasporei într-o lumină salvatoare. Solidaritatea dintre românii din străinătate și cei de acasă este o mare necesitate, binevenită prin acest protest. Însă solidaritatea aceasta nu a dispărut niciodată de tot: oamenii în continuare vin acasă, trimit bani, își aduc prietenii în România, ies la proteste sau fac proiecte în străinătate, stau la cozi la vot, își reprezintă țara zi de zi. Nu avem nevoie doar de un mare protest ca să arătăm că diaspora există și contează. Iar responsabilitatea pentru schimbarea României revine și celor care trăiesc încă în România. Fie că au decis să plece din țară, să rămână sau să se întoarcă, viața fiecărui român se desfășoară în funcție de multe probleme și contexte; dacă fiecare dintre noi facem ce putem, de unde suntem și cu resursele de care dispunem, atunci vom putea împinge lucrurile în direcția dorită. Important este totuși să lăsăm la o parte narativele dăunătoare precum “trădători de țară” sau “victime ale circumstanțelor românești”. Nu suntem nici una, nici alta, niciunii.

Nu în ultimul rând: diaspora română și protestul din 10 august sunt o oglindă a societății românești, diversă în ocupații, în idei, în comportament. Diaspora nu are o singură voce, știe să pună tencuială, știe să scrie și doctorate, călătorește la business class, dar și la low cost, iar dorințele, nevoile, cerințele ei în toate dimensiunile sociale și economice sunt la fel de legitime și pertinente. Din această heterogeneitate nu poate ieși decât un protest colorat, poate pe mai multe voci, diferit probabil de ce am văzut la #rezist și poate cu atât mai puternic, atâta timp cât va avea și o continuitate prin acțiuni civice suplimentare.

Confuzia, reținerile, criticile legate de protestul din 10 august sunt poate un semn bun al faptului că învățăm să gândim critic legat de ceea ce se întâmplă în spațiul public și să ne alăturăm inițiativelor civice atunci când credem și simțim că ele ne reprezintă cu adevărat.

Concluzia

Rămâne până la urmă la latitudinea fiecăruia de a pune în balanță toate aceste opinii, semne de întrebare, dar și puncte pozitive, în așteptarea protestului diasporei de pe 10 august. Pentru cei ce participă, sperăm că vocea voastră să fie clară, puternică și, mai ales, să fie auzită. Pentru cei ce au decis să nu se alăture sau nu au putut să se alăture, vă încurajăm să explorați un spectru larg de instrumente de implicare civică prin care puteți contribui pe termen lung la evoluția pro-democratică și pro-europeană a României. Iar pe toți vă invităm să continuăm dezbaterile pe această temă împreună.  

 

Mai multe perspective legate de protestul din 10 august puteți găsi și aici:

FDSC: http://www.fdsc.ro/civismul-in-vremuri-tulburi-despre-rolu

Deutsche Welle: https://www.dw.com/ro/pe-noi-nu-ne-aduce-nimeni-cu-autobuzele/a-44994632

Deutsche Welle: https://www.dw.com/de/proteste-in-rum%C3%A4nien-die-diaspora-soll-es-richten/a-45017998

New York Times: https://www.nytimes.com/aponline/2018/08/09/world/europe/ap-eu-romania-protest.html