Oferte electorale în Germania și România
Curtea Constituțională a României a respins în acest an inițiativa cetățenească „Oameni Noi în Politică”, care avea ca obiectiv reformarea legislației electorale vizând, printre altele, revenirea la alegerea primarilor în două tururi, dar și eliminarea pragurilor electorale la alegerile locale și europarlamentare sau reducerea numărului de semnături necesare pentru înscrierea în alegeri. Inițiativa a fost susținută de patru partide politice, dar și numeroase ONG-uri și organizații civice, printre care și Diaspora Civică Berlin.
Pentru a continua discuția despre diversitatea în plan politic , vrem să arătăm prin comparație ofertele electorale din Germania și din România pentru alegerile europarlamentare din acest an.
În Germania, legislația obligă doar partidele care nu sunt deja în Parlamentul European (PE) sau într-un parlament regional să strângă un număr de 4000 de semnături în toată țara sau, în cazul partidelor care reprezintă doar un anumit stat (Land), a mia parte din populația cu drept de vot din acel Land (asta însemnând maximum aproximativ 13.000 de semnături, în cazul celui mai populat Land german, Renania de Nord – 13 milioane de locuitori cu drept de vot). Prin comparație, în România, fiecare partid trebuie să strângă minimum 200.000 de semnături unice, iar fiecare candidat independent 100.000 de semnături, dintr-o populație de aproximativ 18 milioane de locuitori cu drept de vot.
Astfel, buletinul de vot german pentru alegerile europarlamentare a prezentat nu mai puțin de 40 de partide. În afară de partidele tradiționale (CDU/CSU, SPD, Verzii, Stânga, Liberalii, etc.), au făcut parte din oferta electorală numeroase alte partide regionale sau naționale, unele având teme foarte specifice (partide feministe, paneuropene, satirice, pentru protecția animalelor, pentru venit minim garantat, ale pensionarilor, pentru independența Bavariei, partide naziste, comuniste și multe altele).
De asemenea, în cazul Germaniei nu există pragul de 5%, ceea ce înseamnă că oricare din aceste partide are șansa de a trimite un reprezentant în PE, dacă primește minimum 0.5% din voturi. Pe de altă parte, în România, unde legislația electorală este foarte restrictivă, buletinul de vot conține 13 partide și 3 candidați independenți. De asemenea, pragul de 5% pentru partide și 3% pentru independenți restricționează și mai mult accesul partidelor mai mici și a candidaților independenți în PE.
În consecință, Diaspora Civică Berlin susține relaxarea legislației electorale din România, pentru a face mai ușor accesul partidelor noi la scrutine, prin micșorarea numărului de semnături necesare pentru a candida și coborârea pragului de 5% pentru alegerile europarlamentare și locale. Aceste schimbări nu numai că ar crește implicarea politică în România, creând imbolduri cu sanșe reale ca, spre exemplu, partide mici sau candidați independenți să se califice pentru alegerile europarlamentare, dar ar oferi și o paletă mai largă de partide dintre care alegătorii să poată alege. Astfel ar crește și reprezentativitatea reală a populației României și a nevoilor cetățenilor la nivel european și nu numai.
Surse:
https://www.g4media.ro/ccr-a-respins-initiativa-cetateneasca-oameni-noi-in-politica-de-modificare-a-legilor-electorale-in-sensul-revenirii-la-alegerea-primarilor-in-doua-tururi-pentru-nu-indeplineste-con.html
https://de.wikipedia.org/wiki/Unterst%C3%BCtzungsunterschrift
https://www.bundeswahlleiter.de/info/presse/mitteilungen/bundestagswahl-2017/02_17_wahlberechtigte_laender.html
https://www.welt.de/politik/ausland/article183050942/Europawahl-2019-Infos-zu-Parteien-Briefwahl-und-Wahlzettel-der-EU-Wahl.html
https://de.wikipedia.org/wiki/Europawahl#Das_Wahlsystem_in_Deutschland
https://oameni-noi.ro/initiativa/
http://www.roaep.ro/legislatie/
